Șasiul de pe care a fost tăiată pânza lucrării ”Moartea Cleopatrei” de Anthony van Dick, dispărută de la Muzeul Național Brukenthal Sibiu în timpul jafului din mai 1968, când au fost furate 8 lucrări estimate la 25 de milioane de dolari, a fost expus publicului și este posibil să fie ”singura bază materială” în cazul marelui jaf, a declarat Dana Hrib, directorul adjunct al Muzeului Brukenthal, la vernisajul expoziției ”Marele Furt din Muzeul Brukenthal: 1968”. Expoziția a fost realizată pentru recuperarea memoriei celor patru picturi pierdute iar imagini la dimensiunile reale ale lucrărilor au fost expuse pentru prima dată la Casa Albastră.

”Dosarul furtului a fost oprit în 1979. Inspectoratul General al Poliției Române continuă cercetarea în arhive, însă la cazier nu mai există. Dacă nici în arhive nu mai există, atunci înseamnă că singura bază documentară, în afară de relatările martorilor de atunci, rămâne acest șasiu. Aici avem tot - semnătura celor care au anchetat, amprente ( nu știm dacă sunt chiar ale hoților sau sunt amprente din muzeu și incusiv avem încă material textil care, în cazul în care vreodată se va redescoperi, putem dovedi că a fost a noastră”, a declarat Dana Hrib.

Ea a subliniat importanța ceretării cazului pentru recuperarea memoriei picturilor pierdute din colecția muzeului: Anthony van Dyck- ”Moartea Cleopatrei” ; Christoph Amberger - ”Portret de bărbat”; Jörg Breu - ”Portret de bărbat” și Anonim german (posibil Hans Holbein cel Tânăr) - ”Portret de bărbat”.

”Cercetarea de arhive ne-a interesat pentru că nici eu, sincer să fiu, nu știam cum arată toate 4 (tablourile) . Și atunci mi-am dat seama că, dacă eu nu știu cum arată, dumneavoastră cu siguranță nu știți nimic. Ori, dacă ne gândim că soții Brukenthal au comisionat un pictor să vină să facă portretul fetei lor, știind că o să moară, ca să păstreze o imagine, m-am gândit că este foarte important să recuperăm memoria acestor lucrări. Noi nu știm dacă le vom mai vedea vreodată, dar ele au fost în colecția Brukenthal, ele au aparținut muzeului și comunității din care muzeul face parte”, a mai adăugat directorul adjunct al muzeului.

Descoperirea recentă a șasiului picturii lui van Dick în depozitele muzeului a dus la ideea organizării expoziției inedite ”Marele Furt din Muzeul Brukenthal: 1968”.

”Am găsit șasiul cu urmele de soluție pe care Poliția din vremea aceea le-a datat, amprente, detașări din lucrare, pentru că a fost tăiată,(...), și o ramă a unui portret de bărbat al lui Amberger. Sunt lucrări pentru care nu doar Sibiul, ci comunitatea înteagă a fost jefuită. Și acesta este unul din mesajele expoziției- 4 lucrări pe care le putem vedea, nu le putem vedea”, a declarat Alexandru Chituță, directorul general interimar al muzeului.

El a vorbit despre contextul bizar creat înainte de producerea jafului, când muzeele nu beneficiau de protecție și pază, despre stirile care au precedat furtul, precum și despre cursul oficial al dosarului.

La vernisaj a fost prezenți și martori ai vremurilor, printre ei și unchiul bărbatului arestat și condamnat de vechea Securitatea din vremea comunistă, care a făcut dezvăluiri despre brutalitatea la care s-a recurs în timpul cercetărilor.

Prezent la eveniment, profesorul Ioan Opriș a atras atenția asupra imporanței protejării patrimoniului și a reamintit că unui din efectele jafului de la Sibiu a fost apariția legii de protecție a patrimoniului.

Jaful de artă de la Sibiu s-a petrecut în noaptea de 26 spre 27 mai 1968, când s-au furat de la Muzeul Național Brukenthal 8 lucări de pictură europeană, estimate atunci la 25 de milioane de dolari.

În acele vremuri, colecțiile muzeului erau păzite pe timp de noapte de o singură persoană.

Ancheta s-a finalizat în 1972, concluzia fiind „autor necunoscut”, iar 4 din cele 8 lucrări nu au mai fost găsite.

În 1998 au fost recuperate cu ajutorul Interpol 4 din lucrările furate de la Brukenthal și aduse în țară cu aeronava prezidențială, în timpul președintelui Emil Constantinescu. Cele 4 picturi furate și recuperate sunt: Aelbrect Bouts - Autoportret; Tițian - Ecce Homo; Frans van Mieris cel Bătrân - Bărbat cu pipă la fereastră; Rosalba Carriera - Portret de femeie, sunt expuse în continuare la Muzeul Brukenthal.

Sunt în continuare dispărute 4 lucrări: Anthony van Dyck Moartea Cleopatrei; Christoph Amberger - Portret de bărbat; Jörg Breu - Portret de bărbat și Anonim german (posibil Hans Holbein cel Tânăr) - Portret de bărbat.

Ele ar fi putut arăta astfel în muzeu, conform reproducerilor realizate de muzeografii sibieni.