Muzeul Național Brukenthal din Sibiu a fost la un pas de al doilea jaf din istorie, după cel din 1968, fiind solicitat să participe la expoziția organizată de Muzeul Național de Istorie a Românieide la Muzeul Drents din Assen, Olanda, de unde vineri noapte s-a furat o parte din tezaurul dacic. Muzeografii sibieni au decis însă să nu împrumute piesele de patromoniu dorite pentru expoziție din cauza ”stării de conservare” a acestora , a transmis mangerul interimar, Alexandru Chituță, care consideră jaful din Olanda ”un semnal de alarmă pentru autoritățile române”.


”De menționat că Muzeul Național Brukenthal nu a împrumutat nicio piesă la această expoziție. Am fost solicitați să expunem și noi câteva piese în cadrul acestei expoziții și a expoziției Dacia, ultiuma frontieră a romanității. În urma discuțiilor avute cu colegii mei conservatori, restauratori și muzeografi am hotărât că piesele solicitate nu pot să participe la expoziții din cauza stării lor de conservare, fiind foarte fragile. Însă, am răspuns solicitării că dorim să participăm cu alte piese, însă propunerea noastră nu a primit niciun răspuns”, a transmis Alexandrul Chituță.

El a subliniat faptul că jaful de la Muzeul Drents din Assen nu este ” singurul din ultimii ani din Olanda sau din Germania”, și că asta ar trebui ”să ne conștientizeze mai mult și pe noi, cei din România în ceea ce privește siguranța și protejarea patrimoniului cultural national”.

În acest sens, a reamintit de campania demarată la Sibiu în 2022 cu privire la jaful din 1986, considerat cel mai mare furt de opere de artă din România, când de la Muzeul Național Brukenthal au fost furate 8 tablouri din care doar 4 au fost însă recuperate.

”În 2022, cu prilejului unei inspecții în depozitul de pictură europeană am constat faptul că șasiul de pe care a fost tăiată pânza lucrării Moartea Cleopatrei de Anthony van Dyck era păstrat fiind împachetat așa cum fusese predat în urma anchetei închise în 1972! Faptul că 50 de ani nimeni nu a dorit să deschidă pachetul arată o traumă perpetuată în conștiința angajaților muzeului. A fost momentul în care am realizat că a venit timpul să prezentăm propria noastră versiune asupra evenimentelor. Astfel am hotărât să constituim o comisie asistată de un reprezentant al Poliției de Patrimoniu, iar după despachetare am hotărât că șasiul trebuie expus”, a mai spus Chituță.

Directorul muzeului din Sibiu spune că în mai multe rânduri a atras atenția decidenților politici ”că muzeele sunt importante nu doar pentru serviciile culturale oferite publicului: expoziții, evenimente etc, cât mai ales patrimoniului cultural național deținut”, inclusiv la ultima întâlnire cu Ministrul Culturii, Natalia Intotero, el fiind singurul manager care am ridicat problema pazei din instituțiile muzeale.

”Părerea mea, subliniată de ani buni a fost acea ca cei din Ministerul de Interne, cum ar fi de pildă Jandarmii, să asigure paza obiectivelor muzeale care dețin un patrimoniul cultural național valoros. Acestea ar aduce atât economii cât și personal calificat”, a precizat managerul Muzeului Național Brukenthal.


Sune că este nevoie de investiții majore în sistemele de siguranță și de amenjarea depozitelor ”cu toate elementele necesare: aparte de dectare fum, persoane, spargeri”.

”Decidenții politici trebuie să înțeleagă că nu vorbim despre colecții private și vorbim despre mărturii ale existenței noastre pe acest pământ. Vorbim despre patrimoniul național, istoria și mândria țării noastre!”, a mai transmis Chituță.

Managerul Muzeului Național Bruknethal pune că jaful din Olanda nu trebuie să ducă la atitudini extreme și să limiteze expozițiile internaționale ale muzeelor din România.

”Evenimentul din Olanda este unul tragic. Însă acest eveniment trebuie să ne responsabilizeze și să nu ne ducă spre altă extremă. Să fim puși în situația ca patrimoniul cultural să nu mai fie expus și să nu mai fie prezentat în alte locuri, în țară și străinătate. Trebuie să luăm toate măsurile necesare”, a mai adăugat Alexandru Chituță.

Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr. și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, au fost furate în urma unui 'incident deosebit de grav' care a avut loc la sediul Muzeului Drents din Assen, Olanda, anunță Ministerul Culturii.

Patru lucrări furate de la Brukenthal sunt căutate în continuare

În mai 1968 au fost furate de la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu 8 lucrări estimate la 25 de milioane de dolari.


Ancheta s-a finalizat în 1972, concluzia fiind „autor necunoscut”, iar 4 din cele 8 lucrări nu au mai fost găsite.

În 1998 au fost recuperate cu ajutorul Interpol 4 din lucrările furate de la Brukenthal și aduse în țară cu aeronava prezidențială, în timpul președintelui Emil Constantinescu. Cele 4 picturi furate și recuperate sunt: Aelbrect Bouts - Autoportret; Tițian - Ecce Homo; Frans van Mieris cel Bătrân - Bărbat cu pipă la fereastră; Rosalba Carriera - Portret de femeie, sunt expuse în continuare la Muzeul Brukenthal.

Sunt în continuare dispărute 4 lucrări: Anthony van Dyck Moartea Cleopatrei; Christoph Amberger - Portret de bărbat; Jörg Breu - Portret de bărbat și Anonim german (posibil Hans Holbein cel Tânăr) - Portret de bărbat.

Ele ar fi putut arăta astfel în muzeu, conform reproducerilor realizate de muzeografii sibieni.